Scurt istoric al

Hergheliei Rădăuţi

În anul 1792, Statul Austriac infiinţeaza Herghelia Rădăuţi sub numele de ,,LANDESGESTUETTS – UND REMONTIERUNGS DEPARTEMENT IN DER BUCOWINA ZU RADAUTZ’’ în scopul de a-şi asigura un debit mai mare de material de călărie si de calitate mai bună.

Pentru acest scop Ministerul Armatei Austriece arendează 9810 ha cu 12.257 florini si 21 de coroane.

În anul 1792, când s-a infiinţat, Herghelia Rădăuti dispunea de 1400 capete (cai moldoveneşti, ruseşti, poloni, turceşti etc.).

La începutul primului război mondial, Herghelia de la  Rădăuţi a fost reinfiinţată de către Statul român si improprietărită cu 3253 ha, din care 721 ha teren arabil, 529 ha fâneţe naturale, 1294 ha păşune naturală, 464 ha pădure şi 221 ha teren ocupat de clădiri, drumuri, şanţuri şi teren neproductiv.

Creşterea cailor în herghelie se făcea primitiv, într-o stare semisălbatică (pentru a costa mai puţin intreţinerea), iar monta era liberă.

Începând cu anul 1818 herghelia se organizează şi creşterea semisălbatică încetează cu totul, ea făcându-se acum după principii zootehnice, monta liberă încetând.

Herghelia Rădăuţi avea atunci 16 secţii, cu centrala la Rădăuţi.

Primii armăsari care au pus bazele Hergheliei Rădăuţi au fost 5 armăsari arabi, 2 turceşti, 1 transilvănean si 1 Barbarino, ultimul adus de la moşia contelui Bethlem din Ungaria.

In anul 1826 se introduce in herghelie primul armăsar GIDRAN şi primul SIGLAVY.

În anul 1842 se aduc de la MEZOHEGYES şi BABOLNA (din Ungaria)- 2 armăsari arabi SHAGYA şi EL-BEDVY, precum şi primul armăsar englez.

În anul 1856 se infiinţează Herghelia de hutuli de la Lucina, pe lângă Herghelia din Rădăuţi.

În anul 1869 herghelia trece de la Ministerul Armatei la Ministerul Agriculturii.

În anul 1881 se aflau in Herghelia Rădăuţi 1132 capete.

În anul 1922 s-a adus de la Sâmbăta de Jos (Făgăraş) Herghelia de GIDRANI.

In prezent, instituţia hergheliei din Rădăuţi este tutelată de Regia Natională a Pădurilor ROMSILVA, prin Direcţia Silvică Suceava, conform Ordonanţei de urgenţă nr. 139/17.10.2002, publicată in M.O./29.10.2002.

Calitatea cailor de la Rădăuţi a fost si este dovedită de rezultatele obţinute la concursuri si intreceri de călărie, interne si internaţionale, dintre care cele mai renumite fiind locul I la concursul hipic de la Tripoli- Libia (1977) si locul III obţinut la Olimpiada de la Moscova (1980), cu reprezentativa naţională de echitaţie a României, pentru proba de dresaj.